Supuneți-vă (1) 

    Efeseni 5:21-24. „Supuneți-vă unii altora în frica lui Cristos, soțiile să se supună soților lor ca Domnului, pentru că soțul este capul soției, așa cum Cristos este Capul Bisericii, El, Mântuitorul trupului. Și așa cum Biserica este supusă lui Cristos, tot astfel și soțiile să fie supuse soților lor în toate.”

   Supunerea este doar în -frica lui Hristos-. Și care-i -frica lui Hristos-? Oare să fie frica de bătaie, ori amenințarea, ori cearta, ori... ? Dar ce era -frica de Domnul- pentru El? Isaia zice, 11:3. „Plăcerea Lui va fi frica de Domnul.” Domnul Isus iubea frica de Domnul, era plăcerea LUI. De ce? Se temea oare de pedeapsă, doar, El nu avea nimic rău și de pedepsit în El. -Frica de Domnul- este un duh viu al Domnului, care atunci în situații dificile te susține și-ți face dreptate, făcându-te biruitor în ciuda uneltirilor celui rău. Când știi asta, știi că tu în supunere ca pentru Isus, iubești pe soțul tău, copiii tăi, familia ta, semenii tăi, dușmani tăi și orice ar veni împotrivă, nu-ți poate face rău, pentru că -frica lui Hristos- din tine curmă orice plan rău, făcîndu-te liber. O soție care nu este supusă soțului ei, încă nu este supusă Domnului. În supunerea Domnului soția este supusă soțului, altfel doar crede ea că este supusă, dar umblă mereu cu piatra în mână, de a-și umili soțul. Aceasta nu este supunere, ci nesupunere, pentru că lipsește -frica de Domnul- care pentru Hristos era -plăcerea- Lui și acum este și pentru noi cele în Hristos, -plăcerea- noastră, să ne supunem soțiilor noștri, ca Domnului, iubindu-i și respectându-i. Poate zici, dar nu merită! Și, este și asta, numai că dacă am înțeles iubirea lui Hristos pentru mine, mă întreb, oare eu merit ce face El pentru mine în fiecare zi? Unde -frica de Domnul- este trăită în familie, Hristos este cunoscut, revelat, respectat, dorit să ne deschidă tot mai mult mintea, ca să înțelegem -supunerea- față de soții noștri, ca Domnului.    

   1 Petru 3. „La fel și voi, soțiilor, supuneți-vă soților voștri, astfel încât, chiar dacă unii dintre ei sunt neascultători față de Cuvânt, să fie câștigați fără Cuvânt, prin purtarea soțiilor lor, văzând purtarea voastră curată, în frică de Dumnezeu. Frumusețea voastră să nu stea în împodobirea exterioară, prin împletirea părului, purtarea de bijuterii din aur sau îmbrăcarea de haine fine, ci în omul ascuns al inimii, în caracterul nepieritor al unui duh blând și liniștit, care este foarte prețios înaintea lui Dumnezeu. Căci astfel se împodobeau odinioară sfintele femei, care își puneau speranța în Dumnezeu, fiind supuse soților lor, precum Sara, care a ascultat de Avraam și l-a numit „domn“. Fiicele ei ați devenit voi, făcând ce este bine și nefiindu-vă teamă de nici o intimidare.”   Petru zice că prin -supunerea- unei soții, ea poate să-și câștige pentru Domnul soțul care nu vrea să asculte de Cuvânt, câștigându-l prin purtarea ei și trăirea ei în temere și curăție. Ce favoare face Domnul unei soții supuse soțului ei, o favoare care trece și peste generații. Petru zice, femei sfinte, care credeau în Dumnezeu și erau supuse soțiilor lor. Sara care asculta pe soțul ei, asta era -supunere- și nu-l striga măi, măi, ci domnul meu. Aceste femei aveau dezvoltat în ele -omul ascuns al inimii- având un duh blând și liniștit, deci supunerea era din inima lor supusă Domnului și nu din mândrie și aroganță exterioară. Dacă nu ai activ -omul ascuns al inimii- în tine ca soție, mâna ta va fi mereu pe cicăleală, amenințare și divorț. Însă, exemplul nostru ca soții este mai întâi Domnul Isus, El a fost supus și ascultător până la moarte și încă moarte de cruce și dacă Duhul Sfânt ne-a născut din nou, în El, în Hristos, de acolo nu putem fi decât supuse soților noștri ca Domnului, făcându-le bine, iubindu-i și ascultându-i. Așa vrem Tată, să semănăm tot mai mult cu tine, nu numai în duh, ci și în suflet și trup, moarte față de păcat și vii pentru neprihănire. Cuvântul spune, -supuneți-vă unii altora în frica lui Hristos-. Asta înseamnă că și soții și soțiile se supun unii altora. Vom continua. Amin!